Totul despre produsele stupului.

Produse apicole: în bătranele ei cronici, istoria omenirii n-a consemnat şi n-a reţinut pentru posteritate numele celui dintai „cutezător", care pentru a cuceri hambare încărcate cu faguri de miere, a înfruntat „cetatea albinelor", as­cunsă în vreo scorbură de copac sau adăpos­tită strategic în crăpătura unei stanci. Se ştie însă cu certitudine că la început omul n-a fost preocupat de cunoaşterea anatomiei al­binei, nici de viaţa socială din stup, nici de metodele cele mai potrivite pentru obţinerea de recolte bogate şi nici de atatea curiozităţi din minunata viaţă a harnicei insecte. Pe vre­mea aceea nu se ştia de matcă şi de capri­ciosul ei nuntit poliandric în zborul înălţi­milor senine, iar diviziunea muncii albine­lor lucrătoare nu putea constitui pentru ni­meni pildă de activitate. Era imposibil a-i spune cuiva „trantor", pentru simplul motiv că pe atunci, viaţa şi destinul masculului din stup nu erau cunoscute ca în vremea noas­tră cand epitetul — în unele cazuri — este folosit... dar nu corespunde cu rolul adevă­rat al acestei caste din colonia de albine...
Desigur, la început omul n-a fost un cer­cetător pasionat de cunoaşterea al­binelor, ci condus de instinctul de conservare a descoperit că foamea lui se potoleşte cu fagurii găsiţi în scorbură şi din care mierea se prelingea îmbietoare.
Aşadar, cu milioane de ani în urmă, stră­bunii noştri s-au „luptat" cu albinele pentru a le deposeda de rodul muncii lor. Şi astfel s-a format îndeletnicirea care a permis ca omul să se folosească de cele dintai produse apicole ; miere de albine şi ceara. In fapt, aşa a în­ceput stupăritul primitiv : prin uciderea al­binelor pentru ca cel dintai „stupar" să se poată bucura de dulceaţa mierii şi de bine­facerile lecuitoare ale cerii. Bineinţeles că el consemna odată cu existenţa mierii atat păstura cat şi larvele şi puietul pe care-l conţi­neau fagurii.
Mult mai tarziu, în stupăritul raţional, sis­tematic, practicat în epoca contemporană, au fost puse în valoare celelalte produse api­cole : lăptişor de matcă, propolisul, venin de albine, polenul etc., ajungandu-se la cla­sificarea lor actuală, în produse naturale directe şi produse apicole derivate.
Mierea, ceara, propolisul, polenul, păstura, veninul de albine, lăptişorul de matcă şi apilarnilul, sunt produse apicole naturale directe,
Hidromelul, oţetul de miere, turtele şi prăjiturile din miere, cremele cu ceară, lăp­tişor, apilarnil, polen şi propolis, în general pomadele cosmetice pe bază de produse api­cole, preparatele vitalizante ca şi prepara­tele medicamentoase în compoziţia cărora in­tră produsele apicole etc. sunt numai cateva din preparatele derivate, dintre care unele se folosesc cu mare eficienţă în tratamente me­dicale şi în special în domeniul terapiei.